 |
AHMAD ABDEL MU’TI AL-HIJĀZI( 1935 – )
|
Unul din presitigioşii reprezentanţi ai romantismului în poezia arabă egipteană şi arabă contemporană, s-a născut în Menufiya, o modestă aşezare rurală din Egiptul de Jos. Copilăria trăită în sărăcie şi marginalizare aveau să-i marcheze puternic, mai târziu, tonul şi tematica întregii sale opere literare. Absolvent al Facultăţii de Litere şi Stiinţe Sociale la universitatea pariziană Sorbona, unde avea să susţină, ca profesor şi un curs de literatură arabă, a activat, în acelaşi timp ca redactor literar şi redactor-şef la cunoscute periodice literare egiptene. Este autor al mai multor volume de versuri, între care “Un oraş fără inimă” (1959), “Elegie pentru frumoasa vârstă” (1965), Numai confesiunea rămâne” (1965), “Elegie pentru frumoasa vârstă” (1972), “Poezia, tovarăşa mea” (1988) .“Copacii de ciment” (1989), “Ruinele Timpului” (2011) ş.a.Este laureat al mai multor premii literare: “Premiul de stat pentru literatură” (1997) şi “Premiul Africii pentru Literatură” (1996)
Editura Proema, publică în Colecţia Biblioteca Arabă, selecţii din lirica poetului în volumele:
