ELIA ABŪ MĀDĪ

ELIA ABŪ MĀDĪ

(1889-1957)

Născut în actualul Liban, a emigrat vremelnic în Egipt, unde şi-a câştigat existenţa practicând diverse îndeletniciri modeste (vânzător de ţigări, între altele), a publicat la Cairo primul volum de versuri “Amintirea trecutului” (1911). A emigrat apoi în Statele Unite ale Americii unde a fost o prezenţă activă la revista “Liga condeielor” (Ar-Rābita Al-Qalamiya), a oamenilor de litere din emigraţia arabă. Personalitate libaneză reprezentativă de frunte a curentului renaşterii literare (Nahda) iniţiat şi promovat, în secolul XIX, de emigranţii din lumea arabă stabiliţi în cele două Americi. Aici eliberaţi de constrângerile impuse de Imperiul Otomoan şi aflaţi în contact nemijlocit cu literatura şi curentele novatoare occidentale, emigranţii arabi au putut să deschidă drumul către o veritabilă şi profundă reformă tematică, filosofică şi stilistică a literaturii arabe, în general, şi a creaţiei poetice, cu deosebire. În anul 1919, i-a apărut un volum de opere poetice complete prefaţat de Gibran Khalil Gibran. A continuat să scrie până la încetarea din viaţă,  întreaga creaţie poetică fiind publicată în volum postum la Beirut. 

Editura Proema a publicat în Colecţia Biblioteca Arabă, selecţii din lirica poetului în volumul