KABĪR

KABĪR

(1440-1518)

În limba arabă şi în unele dialecte hinduiste, Kabīr, cu sensul de “mare”, “grandios” este unul din cele 99 de supranume sacre acordate lui Allah. Kabīr, ca onomastic, sau Kabīra, în limbile Urdu şi Punjabi a fost un poet mistic şi sfânt din India. Având o influenţă deosebită asupra gândirii şi filosofiei etniei shikhs, a fost întemeietorul  unei comunităţi religioase,  ai cărei membri se auto-intitulază “Kabīr Panthi” (Cei care merg pe calea lui Kabīr). Comunitatea numără astăzi, după unele estimări, cca. 9.600.000 persoane, răpândiţi mai ales în nordul şi centrul Indiei, cărora li se adaugă cca.850.000 trăitori în diaspora, în diverse regiuni ale sub-continentului indian şi în alte  alte ţări ale lumii. Ca gânditor, Kabīr a primit şi a asimilat influenţe din credinţele şi filosofiile prevalente ale vremii sale, precum hinduismul brahmanic, tantrismul budhist şi hinduist, învăţăturile gândirii Yoga şi imagistica doctrinară islamică – influenţe care se resimt fără dificultate în poezia mistică a lui Kabīr. Este considerat a fi  primul indian care a realizat o armonizare ideatică şi dogmatică între hinduism şi Islam, predicând existenţa unei căi universale pe care merg împreună hinduşi şi musulmani în direcţia adevărului absolut şi etern. Principiile religioase pe care poetul şi sfântul le susţine sunt dintre cele mai simple: întreaga viaţă este o permanentă interferenţă între două principii spirituale – mintea individuală (Jivatma) şi Dumnezeu (Paramatma). Prin unirea deplină între aceste două principii se obţine mântuirea şi salvarea supremă.  Marea sa operă poetică este  intitulată “Seminţele” (Bijak), în care propovăduieşte ideea existenţei unui principiu fundamental, care îmbină elemente din gândirea brahmanică, karma şi ideea reîncarnării. A fost un opozant convins al dogmatismului şi dogmatizării atât în hinduism, cât şi în Islam. Scrierile sale poetice sunt elaborate într-un stil greoi şi realist, susţinut însă, de o surprinzătoare forţă a imaginativului. De altfel, fiind analfabet, el şi-a exprimat poemele pe cale orală, într-o limbă hindi vernaculară şi impregnată de variate dialecte locale.   Numeroase dintre creaţiile sale mistice oferă şi astăzi suportul textual pentru muzica sufi din India. 

 Editura Proema, a publicat  în Colecţia Biblioteca Arabă, selecţii din lirica poetului sufic în volumul