NICHITA STĂNESCU
|
![]() |
Nichita Stănescu s-a născut la Ploieşti în 1933. A fost poet, scriitor şi eseist ales post-mortem membru al Academiei. Considerat atât de critica literară cât şi de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut literatura română, Nichita Stănescu aparţine temporal, structural şi formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Nichita Stănescu este considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu şi Eugen Simion un poet de o amplitudine, profunzime şi intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici şi poetici.
I-au fost decernate:
- Premiul Uniunii Scriitorilor în anii 1964, 1969,1972, 1975 îi sunt decernate pentru volumele de poezii: O viziune a sentimentelor,
- Necuvintele, Cartea de recitire , Starea poeziei
- Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru volumul de poezii Epica Magna (1978)
- Premiul „Cununa de Aur” al Festivalului internaţional “Serile de poezie Struga” (Macedonia iugoslavă), 1982
- Este laureat al Premiul Internaţional „Gottfried von Herder”, 1975 şi nominalizat de Academia Suedeză la Premiul Nobel pentru Literatură (1979)
Editura Proema în cadrul colecţiei “Biblioteca arabă”, a publicat în limba arabă selecţii din lirica poetului în volumele:
- “Punte între sentimente. Selecţie din lirica română şi irakiană contemporană”, 2012
- “Confluenţe poetice. Selecţie din lirica română şi libaneză contemporană”, 2013
- “Acolada poeţilor. Selecţie din lirica română şi libaneză contemporană”, 2014
- “Poeme fără frontiere. Selecţie din lirica română şi iordaniană contemporană”, 2015
- “Consonanţe poetice. Selecţie din lirica română şi egipteană contemporană”, 2016
- “Punte între lumi şi inimi. Selecţie din lirica română şi arabă contemporană”, 2017


