SALAH ABDEL SABBŪR

SALAH  ABDEL SABBŪR

(1931 – 1981)

Considerat a fi, alături de irakienii Abdel Wahhāb Al-Bayātī şi Nāzik Al-Malā’ika, unul din pionierii modernismului stilistic, prozodic şi tematic în poezia arabă, Salah Abdel Sabbur s-a născut în oraşul egiptean Zagazig din zona răsăriteană a Deltei Nilului. şi a absolvit în 1947, Facultatea de Litere a Universităţii din Cairo. Absolvent, în 1947, al Facultăţii de Litere din Cairo, a început, încă din anii de tinereţe să publice versuri în revistele literare ale vremii, iar apariţia, în 1957, a volumului de poezie “Oamenii din ţara mea” l-a consacrat ca  remarcabil reprezentant al poeziei arabe moderne. A publicat 14 volume de versuri şi poezie în proză între care “Vouă vă spun” (1961),”Visurile bătrânului cavaler” (1964), “Meditaţii într-o vreme a rănilor” (1970), “Copacul nopţii” (1973), “Navigând prin memorie”(1977). Stilul său de creaţie a fost  aplicat cu aceeaşi consecvenţă şi în opera sa care l-a impus ca autor dramatic prin piese de teatru precum “Tragedia lui Al-Hallaj”(1965), “Călătorul de noapte” (1970), “După moartea regelui” (1978)  

Editura Proema a publicat în Colecţia Biblioteca Arabă, selecţii din lirica poetului în volumele: