VIRGIL MAZILESCU

VIRGIL MAZILESCU
(1942 – 1984)

Scriitor, poet, eseist şi traducător născut în oraşul Corabia, acesta şi-a lăsat definitiv amprenta asupra literaturii nu doar prin stilul său aparte, dar şi prin destinul tragic ce ar putea fi oricând subiectul unui scenariu de film. În ciuda unei producții lirice reduse din punct de vedere cantitativ – numai 4 plachete de versuri, dintre care una doar parțial nouă, reluînd o bună parte din poemele publicate în volumele precedente –, Virgil Mazilescu nu a fost un poet neglijat de public. Volumul de debut – versuri – e distins, în anul 1968, cu premiul revistei „Luceafărul”, iar cronicile care au întîmpinat apariția fiecăruia dintre cele  4 volume nu au fost puține, chiar dacăse constatăîn ele o lipsăde unitate a opiniilor critice. Cronici excelente au scris despre acestea, printre alții, Nicolae Manolescu, Valeriu Cristea, Șerban Foarță, Mircea Iorgulescu, Dan Cristea, Lucian Raicu, Dinu Flămând, Eugen Simion. Creaţia sa literară, împreună cu scrisorile către un prietenul pe nume Dumitru Ţepeneag din Franţa, a încăput între coperţile unui volum postum de 166 de pagini intitulat “Poezii”. Virgil Mazilescu a fost însă şi un excelent traducător, însă niciodată nu a epatat, deşi cunoştea foarte bine limba franceză. 

Editura Proema a publicat  în limba arabă selecţii din lirica poetului în  cadrul colecţiei “Biblioteca arabă”, în volumele: