Biblioteca Arabă

Biblioteca Arabă
AL-MAKTABA AL-ARABIYA

“Osârdia întru citit se cuvine urmată în toată vremea căci multe foloase aduce omului, aplecarea asupra cărţii fiind precum aplecarea asupra oglinzii în care se străvăd, limpezindu-se, chipurile în frumuseţea ori în sluţenia lor”, scria, pe la 1786 cărturarul Macarie al III-lea Zaim, patiarh la Alep, al Antiohiei şi al Întregului Orient, îndemnand, parcă, la continuarea strădaniilor înainaşilor creatori a ceea ce astăzi este numit, cu un termen generic, “biblioteca arabă”, înţeleasă nu numai ca depozitar al tezaurelor culturale, spirituale, filosofice, ştiinţifice fixate, de-a lungul veacurilor, sub forma de cărţi şi în alte variate formule grafice, ci şi ca expresie a acestei culturi de o profunzime, vastitate şi universalitate indiscutabile.
Extraordinara evoluţie şi dezvoltare a scrisului şi a artelor cărţii în civilizaţia arabo-musulmnă stă la baza dezvoltării bibliotecilor publice sau particulare, în şirul acestora strălucind, de departe, “Casa înţelepciunii” (Beit Al-Hikma), fondată la Baghdad către anul 815, „Casa ştiinţei” (Dar Al-Ilm) – o reţea de biblioteci răspândite la Baghdad, Mossul, Bassra, Damasc, Alep şi Egipt, apoi biblioteca universităţii “Al-Mustansariya” creată în 1234, de califul abbasid Al-Mustansir.
Imprumutând noii sale colecţii denumirea “Biblioteca Arabă”-Al-Maktaba Al-Arabiya, Editura Proema şi colaboratorul său, Asociaţia Nord pentru Cooperare şi Integrare (ANCI), îşi propun să ofere cititorilor români un florilegiu cât mai variat şi bogat din această “grădină secretă” care este aria culturală şi spirituală arabă în care convieţuiesc istoria şi literatura, poezia şi meditaţia mistică, dezbaterea discursivă pe marginea existenţei sau a sfidărilor contemporaneităţii, într-o îngemănare şi alăturare care îşi păstrează şi astăzi atractivitata şi puterea de farmec cu nimic mai prejos decât spaţiile creatoare ale celorlalte culturi.

Se arată 1–12 din 27 de rezultate

Se arată 1–12 din 27 de rezultate